Lucruri esențiale pe care ar trebui să le știi despre antidepresive – partea a II-a

Indicațiile antidepresivelor

Antidepresivele sunt utilizate nu numai pentru a trata depresia, dar și pentru alte afecțiuni.

Indicațiile primare, sau aprobate, ale antidepresivelor includ: agitația, tulburările obsesiv-compulsive (TOC), enurezisul, depresia și tulburarea depresivă majoră, tulburarea de anxietate generalizată, tulburarea bipolară, tulburarea de stres posttraumatic (PTSD) și tulburare de anxietate socială.

Uneori, un medicament este folosit „off-label”. Acest lucru înseamnă că utilizarea nu este aprobată de autoritățile competente, dar medicul poate decide că ar trebui să fie utilizat, deoarece poate reprezenta un tratament eficient.

Utilizările off-label ale antidepresivelor includ: insomnia, durerea, migrena. Studiile sugerează că în 29 % din cazuri, utilizarea antidepresivelor este de tip off-label.

Eficacitatea antidepresivelor

Poate dura câteva săptămâni pentru ca un pacient să observe efectele unui antidepresiv. Mulți pacienți încetează să le folosească înainte de debutul acțiunii lor, deoarece cred că acestea nu funcționează corespunzător. Motivele pentru care pacienții nu pot vedea la un moment dat nicio îmbunătățire includ: antidepresivul nu este potrivit pentru individ, deficitul de monitorizare din partea medicului, nevoia de terapii suplimentare, cum ar fi terapia cognitiv comportamentală (CBT) sau lipsa de complianță la tratament.

Menținerea pacientului în contact cu medicul și participarea la programările de monitorizare ajută la îmbunătățirea șanselor de reușită a terapiei cu antidepresivul respectiv. S-ar putea ca medicul curant să modifice la un moment dat doza sau să prescrie altă substanță activă în acest sens. Este important ca pacienții să își administreze antidepresivul conform indicațiile medicului. În caz contrar, tratamentul ar putea să nu fie eficient.

În general, cei mai mulți pacienți nu vor simți niciun beneficiu în prima sau a doua săptămână de tratament cu antidepresive. Efectul complet nu se va instala decât după una sau două luni de tratament. Perseverența este foarte importantă în cazul tratamentului cu antidepresive.

Durata tratamentului cu antidepresive

Potrivit Colegiului Regal de Psihiatrie a Regatului Unit, cinci până la șase persoane din zece vor experimenta o îmbunătățire semnificativă după 3 luni de tratament. Persoanele în tratament cu antidepresive trebuie să continue cel puțin 6 luni tratamentul după ce au început să se simtă mai bine. Cei care opresc administrarea antidepresivelor înainte de 8 luni de utilizare pot experimenta revenirea simptomelor. Pacienții care au avut una sau mai multe recurențe ar trebui să continue tratamentul timp de cel puțin 24 de luni. Pacienții care se confruntă în mod regulat cu depresie recurențială ar putea avea nevoie să utilizeze medicația timp de câțiva ani.

Cu toate acestea, o revizuire a literaturii publicată în 2011 a descoperit că utilizarea pe termen lung a antidepresivelor poate agrava simptomele în cazul unor persoane, deoarece poate duce la modificări biochimice în organism.

Administrarea antidepresivelor în sarcină

Medicul va fi cel care va decide raportul beneficiu/risc în ceea ce privește administrarea de antidepresive în timpul sarcinii, în fiecare caz în parte. Studiile au raportat că în Statele Unite aproximativ 8% dintre femei utilizează medicamente antidepresive în timpul sarcinii.

Conform studiilor, utilizarea ISRS în timpul sarcinii crește riscul de pierdere a sarcinii, de naștere prematură, de greutate scăzută a nou-născutului și de apariția defectelor congenitale în cazul nou-născutului. Problemele posibile în timpul nașterii includ sângerarea excesivă în cazul mamei. După naștere, nou-născutul poate întâmpina probleme pulmonare cunoscute sub numele de hipertensiune pulmonară persistentă.

Un studiu efectuat în cazul a 69448 de paciente însărcinate a descoperit că utilizarea antidepresivelor SNRI sau a antidepresivelor triciclice în timpul sarcinii poate crește riscul de hipertensiune arterială indusă de sarcină, cunoscută sub numele de preeclampsie. Cu toate acestea, nu este clar dacă acest lucru se datorează medicamentelor antidepresive sau depresiei în sine.

Rezultatele publicate în JAMA în 2006 sugerează că aproape unul din trei sugari ale căror mame au folosit antidepresive în timpul sarcinii a prezentat sindrom de abstinență neonatală. Simptomele de abstinență au inclus modificarea structurii somnului, tremorul și plânsul frecvent. În unele cazuri, simptomele au fost severe.

Un studiu de laborator a descoperit că rozătoarele care au fost expuse la citalopram (un antidepresiv ISRS) înainte și după naștere au prezentat anomalii comportamentale.

Cu toate acestea, în cazul unor femei, probabilitatea de a continua medicația antidepresivă este mai mică decât probabilitatea de a o opri, de exemplu, dacă depresia acesteia ar putea declanșa o reacție care i-ar putea dăuna sieși sau fătului. Medicul și pacientul trebuie să discute detaliat despre beneficiile și potențialele prejudicii ale sistării tratamentului cu antidepresive în aceste cazuri. Dacă este posibil, ar trebui luate în considerare alte terapii, cum ar fi terapiile cognitive, meditația sau yoga.

Administrarea antidepresivelor în timpul alăptării

Cantități mici ale unor antidepresive trec de bariera sânge-lapte și intră în laptele matern, de exemplu, în cazul sertralinei și nortriptilinei. La câteva săptămâni după naștere, sugarii pot degrada aceste medicamente la nivel hepatic și renal la fel de eficient ca și adulții.

Decizia de a utiliza antidepresive în timpul alăptării va implica mai mulți factori: starea de sănătate a copilului, dacă acesta s-a născut sau nu prematur, dacă starea mamei se va deteriora și proporția din ingredientele active care vor intra în laptele matern, care depinde de tipul de medicament antidepresiv administrat.

Un studiu, publicat în The Journal of Clinical Endocrinology and Metabolism, a descoperit că în cazul femeilor care folosesc antidepresive în timpul sarcinii, poate dura mai mult ca acestea să poată alăpta. Cercetătorii explică faptul că glandele mamare sunt reglate de serotonină, deci capacitatea lor de a produce lapte la momentul potrivit este legată de producerea și reglarea acestui hormon.

Opțiuni alternative la medicația antidepresivă

CBT (terapia cognitiv-comportamentală) și alte tipuri de consiliere și terapie pot ajuta, de asemenea, în cazul depresiei.

Sunătoarea

Sunătoarea (Hypericum perforatum) s-a dovedit a ajuta unele persoane cu depresie. Aceasta este disponibilă în cadrul preparatelor fitoterapeutice și se poate elibera fără prescripție medicală. Cu toate acestea, trebuie administrată numai după un consult medical, deoarece există câteva riscuri posibile în cazul administrării acesteia.

În combinație cu anumite antidepresive, sunătoarea poate duce la o creștere potențială a concentrației serotoninei, care poate pune viața în pericol. De asemenea poate agrava simptomele tulburării bipolare și schizofreniei. O persoană care are sau poate avea depresie de acest gen nu ar trebui să folosească sunătoare.

Sunătoarea poate reduce eficacitatea unor medicamente care se eliberează pe bază de prescripție medicală, inclusiv a pilulelor contraceptive, a unor medicamente care acționează la nivel cardiovascular, a warfarinei și a unor medicamente anti-HIV și antineoplazice. Așadar este important ca pacientul să menționeze medicului sau farmacistului dacă intenționează să administreze sunătoare.

Unele dovezi susțin că utilizarea sunătoarei prezintă eficiență în caz de depresie, dar alte studii au considerat că aceasta nu este mai eficientă decât placebo.

Sunătoarea

Sunătoarea (Hypericum perforatum) s-a dovedit a ajuta unele persoane cu depresie. Aceasta este disponibilă în cadrul preparatelor fitoterapeutice și se poate elibera fără prescripție medicală. Cu toate acestea, trebuie administrată numai după un consult medical, deoarece există câteva riscuri posibile în cazul administrării acesteia.

În combinație cu anumite antidepresive, sunătoarea poate duce la o creștere potențială a concentrației serotoninei, care poate pune viața în pericol. De asemenea poate agrava simptomele tulburării bipolare și schizofreniei. O persoană care are sau poate avea depresie de acest gen nu ar trebui să folosească sunătoare.

Sunătoarea poate reduce eficacitatea unor medicamente care se eliberează pe bază de prescripție medicală, inclusiv a pilulelor contraceptive, a unor medicamente care acționează la nivel cardiovascular, a warfarinei și a unor medicamente anti-HIV și antineoplazice. Așadar este important ca pacientul să menționeze medicului sau farmacistului dacă intenționează să administreze sunătoare.

Unele dovezi susțin că utilizarea sunătoarei prezintă eficiență în caz de depresie, dar alte studii au considerat că aceasta nu este mai eficientă decât placebo.

Terapia cu lumină

Persoanele care se confruntă cu tulburări afective sezoniere (depresia sezonieră) pot beneficia de terapie alternative cu lumină. Aceasta implică poziționarea pacientului în fața unei cutii luminoase, de preferință dimineața, timp de 20 până la 60 de minute. Cutiile luminoase sunt disponibile pentru a fi achiziționate online.

Suplimentele cu vitamina D pot sau nu să ajute la tratarea depresiilor sezoniere. Dovezile obținute până acum nu sunt concludente.

Dieta și exercițiile fizice

Unele studii au arătat că o dietă sănătoasă, echilibrată, mult exercițiu fizic și păstrarea legăturii cu familia și prietenii poate reduce riscul de depresie și de recurențe ale depresiei. 

Este important de subliniat că depresia poate fi o afecțiune gravă care poate necesita tratament medical. Orice persoană care prezintă simptomele depresiei trebuie să se prezinte la control medical.

Bibliografie:

Cdc.gov

Wong Jenna, Motulsky Aude, Abrahamowicz Michal, Eguale Tewodros, Buckeridge David L, Tamblyn Robyn et al. Off-label indications for antidepressants in primary care: descriptive study of prescriptions from an indication based electronic prescribing system BMJ 2017; 356 :j603.

JAMA and Archives Journals. “Antidepressant Use During Pregnancy Appears Associated With Withdrawal Symptoms In Newborns.” ScienceDaily. ScienceDaily, 7 February 2006.

Piperea Alice

Mă numesc Alice Piperea, sunt absolventă șef de promoție a Facultății de Farmacie a UMF Carol Davila cu media 10.00, sunt fostă olimpică națională la chimie, farmacist primar în laborator farmaceutic și doctor în farmacie. Am o mare pasiune pentru domeniul farmaceutic, chimie și profesia didactică și mă consider o norocoasă pentru că fac exact ceea ce îmi place: sunt Lector universitar la Facultatea de Farmacie a UTM și le predau studenților disciplina pe care am îndrăgit-o cel mai mult în anii studenției: Toxicologia.