Sfaturi pentru asistentul medical care recolteaza sange copiilor

Sfaturi pentru asistentul medical care recolteaza sange copiilor

Asistentul medical se poate confrunta cu probleme majore atunci cand recolteaza sange, mai ales cand vine vorba de cei mici. Cei mai dificili sunt copiii de peste 4 ani, asta pentru ca la aceasta varsta sunt deja constienti de ce se intampla si opun rezistenta. 

Atributiile unui asistent care recolteaza sange

Atributiile unui asistent care recolteaza sange pentru analize sunt urmatoarele:

– Recoltarea sangelui fara ca pacientul sa fie ranit in vreun fel

– Recoltarea sangelui fara ca tratamentul sau procedurile la care e supus pacientul sa fie intrerupte / afectate

– Etichetarea corecta a eprubetelor cu sange, precum si depozitarea rapida a acestora

– Trimiterea probelor de sange la laborator, in cel mai scurt timp posibil si in conditii optime

Calitatile esentiale pentru un asistent medical care recolteaza sange

Asistentul specializat in recoltarea de sange ar trebui sa aiba urmatoarele calitati pentru a-si face meseria asa cum trebuie:

– sa fie bland si empatic, astfel incat sa faca pacientul sa se simta confortabil, in ciuda procedurii neplacute la care e supus

– sa respecte procedurile 

– sa lucreze bine in echipa, dar si pe cont propriu

– sa fie foarte comunicativ, astfel incat sa poata raspunde corect la intrebarile puse de pacient

Ce trebuie sa stie un asistent care recolteaza sange copiilor

Pe langa calitatile enumerate mai sus, asistentul care lucreaza cu copii, trebuie sa detina cateva notiuni si despre psihologia copilului si sa interactioneze bine cu cei mici, in general. Persoanele care nu reusesc sa interactioneze bine cu copiii ar trebui sa se orienteze catre alt job.

In primul rand, asistentul trebuie sa stie de ce se teme foarte tare copilul de recoltarea sangelui. Principalul motiv al fricii manifestate de copil este teama de necunoscut. Asadar, copilului trebuie sa i se explice ce urmeaza sa se intample, pas cu pas, astfel incat sa aiba senzatia ca detine controlul asupra situatiei. 

Iata cateva ponturi care pot fi de mare ajutor atunci cand trebuie sa recoltezi sange unui copil:

1. arata compasiune fata de frica copilului, nu iritare sau indiferenta – copilul este foarte vigilent si poate detecta starea adultului prin simpla examinare a fetei acestuia. Asadar, daca vrei ca cel mic sa coopereze, manifesta un strop de compasiune, astfel incat acesta sa se simta in largul sau. Zambeste-i, asculta-i temerile si apoi explica-i de ce nu trebuie sa se teama. Cel mic trebuie sa vada in asistentul medical un aliat care il va ajuta sa treaca cu bine peste o situatie care ii creeaza disconfort. 

2. Fa cunostinta cu el – stabileste in prima faza o conexiune cu cel mic. Apleaca-te, astfel incat sa fii la nivelul lui, prezinta-te si intreaba-l daca este pentru prima data cand face analize de sange. 

3. Pregateste-l pentru ce urmeaza – foloseste termeni simpli, usor de inteles, pentru a ii explica ce se va intampla. Ciupeste-i usor bratul in locul in care vei introduce acul, in timp ce ii explici ca senzatia pe care o va avea este similara.

4. Implica-l apoi si mai mult, rugandu-l sa te ajute prin strangerea pumnului. Explica-i cat de important este acest ajutor pentru tine. Apoi, dezinfecteaza zona explicand de ce faci asta. Si pentru ca vederea acului intrand in piele nu este tocmai o imagine placuta, convinge-l pe cel mic sa isi mute privire intr-o parte in momentul in care il vei ruga sa faca asta. Spune-i, de asemenea, ca in momentul in care intoarce capul ar trebui sa inceapa sa numere – cand va ajunge la 10, mai mult ca sigur tu vei fi terminat deja. 

5. Foloseste plasturi colorati – copiii adora plasturii colorati, cu personaje din desene animate. Daca vrei sa cuceresti inimile copiilor care vin la analize, promite-le ca dupa recoltarea de sange le vei lipi un plasture in locul in care ii intepi. Mai mult decat atat, poti lasa copilul sa isi aleaga plasturele favorit inainte, astfel incat acesta sa aiba o motivatie puternica pentru a sta cuminte. 

In ciuda tuturor eforturilor tale, exista situatii in care copilul pur si simplu nu coopereaza. In asemenea situatii, trebuie sa ceri ajutorul parintelui ori unui coleg. O asemenea situatie poate fi traumatizanta pentru cel mic, asa ca ideal ar fi sa o eviti si sa fie ultima solutie, in cazul in care alte metode dau gres. 

Chiar si atunci cand copilul nu coopereaza si este necesara imobilizarea, asistentul trebuie sa isi pastreze zambetul pe buze, sa nu se arate iritat si sa comunice permanent cu cel mic. In acest fel, reduce la minimum impactul negativ al acestei proceduri. 

Despre Autor

Diana - Maria Stilpeanu

Pasiunea pentru scris si setea de cunoastere sunt cele doua trasaturi care ma definesc. Informatia este, din punctul meu de vedere, cea care face diferenta dintre reusita si esec, in orice domeniu.

Facebook Comment